AVIZ
referitor la propunerea legislativă privind deconspirarea urmașilor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice prin completarea Ordonanței de urgență nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității
Analizând propunerea legislativă privind deconspirarea urmașilor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice prin completarea Ordonanței de urgență nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, transmisă de Secretarul General al Camerei Deputaților cu adresa nr.Plx153/04.04.2022 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D404/05.04.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46 alin.(3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Prezenta propunere are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Expunerii de motive, demersul legislativ vizează instituirea posibilității solicitării de informații privitoare la calitatea de lucrător al Securității a părinților persoanelor care ocupă anumite funcții de demnitate publică. Totodată, se propune publicarea pe pagina proprie de internet a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a unui registru public al tuturor lucrătorilor Securității care să permită interogarea după nume, după funcția sau demnitatea publică ocupată sau după legătura de rudenie de gradul I cu o persoană care ocupa anumite funcții de demnitate publică.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispozițiile art.117 alin.(3) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Semnalăm că o propunere legislativă având un conținut asemănător cu cel al prezentei propuneri legislative a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ cu Avizul nr. 222/2021 și a fost respinsă de Camera decizională în data de 13.12.2021.
4. Potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. De asemenea, potrivit alin.(2), pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare.
Din analiza Expunerii de motive, reiese că necesitatea reglementării soluțiilor legislative preconizate este motivată de absența unei lustrații în statul român postdecembrist și are la bază premisa că foștii lucrători ai Securității își exercită influența și controlul nu numai nemijlocit, ci și prin intermediul urmașilor.
Referitor la absența unei legi a lustrației, menționăm că, încă din anul 2010, Curtea Constituțională, pronunțându-se asupra unei obiecții de neconstituționalitate a unei legi a lustrației, a reținut prin Decizia nr.820/2010 că După o încercare nereușită, cea din 1997, adoptarea în România a Legii lustrației este lipsită de eficiență juridică, nefiind actuală, necesară și utilă, doar cu o semnificație exclusiv morală, ținând seama de perioada mare de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist.
Față de cele reținute de Curtea Constituțională, a fortiori, în anul 2022, o lege a lustrației nu ar mai fi necesară și, prin urmare, absența unei asemenea legi nu ar putea fi invocată pentru fundamentarea soluțiilor legislative propuse.
De altfel, prezumția pe care se bazează soluțiile propuse, potrivit căreia persoanele care dețin anumite funcții de demnitate publică, ai căror părinți au fost lucrători ai Securității, se află sub controlul și influența părinților lor, este contrară principiului dreptății, ca valoare supremă a statului de drept, consacrat de art.1 alin.(3) din Constituție, instituindu-se, în fapt, o stigmatizare a copiilor pentru faptele din trecut ale părinților lor. Din acest motiv, soluțiile legislative propuse creează și o discriminare între cetățeni pe criteriul legăturii de rudenie, fiind susceptibile de a contraveni și prevederilor art.4 alin.(2) din Constituție privind egalitatea între cetățeni și ale art.16 alin.(1) din Legea fundamentală privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. Astfel, chiar dacă nu există o răspundere juridică a cetățenilor pentru opțiunile din trecut ale părinților lor, o eventuală dovedire a calității de lucrători ai Securității a părinților unor cetățeni ar institui o prezumție de imoralitate pentru acești cetățeni, prezumție care ar putea reprezenta un dezavantaj electoral pentru aceștia în cazul în care ar dori ulterior să candideze pentru ocuparea unei funcții de demnitate publică, putând fi afectat dreptul de a fi ales, consacrat de art.37 din Constituție, precum și dreptul de a fi ales în Parlamentul European, consfințit de art.38 din Legea fundamentală.
Semnalăm că, prin Decizia nr.139/2019, Curtea Constituțională a statuat că Fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale.
Față de cele de mai sus, propunerea legislativă nu poate fi promovată.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.460/26.04.2022